marți, 26 octombrie 2010

Naufragiat in inima ta

Sunt doar un copil cu ochi caprui si bucle negre cazute pe umeri.Un copil ce inca se uita la desene animate ,citeste carti si viseaza.Eu sunt copilul care a vazut visele cum pot prinde substanta,cum se pot materializa si cum se pot ancora in realitate.Eu am vazut visele mele prinzand culoare.
Eu sunt doar un copil ce crede in destin.Un copil putin narcisist si egoist dar niciodata indiferenta in fata vietii.Eu sunt copilul ce iubeste atat de mult incat nu se poate exprima in cuvinte.
Eu sunt naufragiat in inima ta si scriu pentru ca imi place si pot.

sâmbătă, 23 octombrie 2010

Mai exista optimism intr-o lume mult prea pesimista?

In ultimul timp ma tot uit la televizor si nu reusesc sa dau si eu peste o emisiune calumea de urmarit,o emisiune inteligenta si care nu promoveaza faima negativa sau inteligenta scazuta.Oare nu se mai gasesc si oameni a caror faima sa fie promovata intr-un sens pozitiv,ma refer la oameni adevarati,oameni inteligenti,oameni care chiar merita sa fie adusi intr-o emisiune sau despre care ai ce sa scrii intr-o rubrica de ziar sau revista mondena?Imi este imposibil sa cred ca realitatea este aceasta,prefer sa cred ca oamenii importanti sunt lasati in umbra doar pentru ca lumea s-a indragostit de scandaluri si circ in public.Prefer sa cred ca mai exista si valori in lumea asta si ca intr-o zi oamenii n-or sa mai arate non-valorile ci oamenii cu adevarat puternici care au facut ceva in viata asta sau au schimbat lumea cu ideile lor.
As vrea sa citesc in ziare lucruri reale,sa vad oameni care zambesc nu atatea tragedii si scandaluri.As vrea sa traim cu toti intr-o lume in care fericirea si iubirea sunt pe primele locuri iar mai apoi lucrurile materiale si carierele.As vrea sa aud oamenii cum rad pe strada ca au o viata frumoasa nu oameni fara case ce plang pe la colturi ca nimeni nu se uita la ei.Rautatea oamenilor este de neimaginat pentru mine,vad oamenii cum trec zi de zi pe langa oameni sarmani care intind mana si nimeni nu le arunca nici macar o privire de bani sau mancare nici atata.Eu una nu pot sa trec asa pe strada pe langa oamenii astia si sa nu le dau ceva din putinul meu,mi se pare inuman sa fi atat de rece cu un om mai ales ca viitorul nu se stie ce ne rezerva si maine oricine se poate trezii in locul lor.
Intorcandu-ma putin la ideea mea principala cu faima si non-valorile as vrea sa mai spun doar atat:Faima distruge,creeaza scopuri ca sa scuze mijloacele si te face sa uiti cine esti cu adevarat.
Faima este un drog,o alt fel de dependenta distrugatoare de vieti alaturi de alcool,droguri si tigari.

marți, 19 octombrie 2010

Eu vreau sa schimb lumea

Daca vrei sa schimbi ceva in lumea asta cum reusesti?Cum faci sa fi tocmai tu acea fiinta care face diferenta si schimba ceva intr-un cadru mult prea banal sau monoton?Cum faci persoanele din jurul tau sa te sustina,sa iti acorde un sprijin real si o incredere fantastica?Cum faci ca tocmai visul tau sa fie visul care se implineste din sute de milioane de vise?
Eu vreau sa fac diferenta.Probabil ca cei care imi citesc blogul stiu ca intr-o postare anterioara am spus ca nu pot suporta anonimatul si tocmai pentru ca am spus acest lucru vreau sa iau si atitudine si sa fac blogul acesta sa fie mult mai citit decat este acuma.Asa ca va intreb pe voi,cititorii, ce v-ar placea sa cititi? Ce subiecte ar fi interesante de dezbatut?

Pentru moment as spune eu un subiect:Maltratarea unei persoane nu fizic ci psihologic.
De cate ori n-ati vazut oameni care pentru a-si impune o decizie sau idee au aplicat aceasta maltratare psihologica oamenilor din jur?Eu una am vazut mereu oameni de acest gen si din pacate unii nici macar nu vor sa-si dea seama cat de gresit este modul in care actioneaza si ce amprente lasa asupra persoanei cu pricina.Eu sunt de parere ca niciodata nu trebuie sa-ti impui o idee cu forta indiferent de situatie,nu trebuie sa terorizezi psihic o persoana doar de dragul de a nu te plictisi.Voi ce parere aveti despre maltatarea psihologica?Ati putea sa identificati si sa ajutati o persoana care este terorizata psihic de cineva?Ati putea sa le deschideti ochii si sa ii faceti sa vada cat de mult afecteaza personalitatea acest tip de abuz?
Nu va lasati calcati in picioare de nimeni!
Nu lasati oamenii sa va maltrateze psihic,sa va afecteze personalitatea si capacitatea decizionala.
Nu uitati sa traiti,sa va bucurati de viata.
Nu ezitati sa ajutati oamenii atunci cand aveti resursele necesare.
Nu uitati sa fiti oameni.

vineri, 8 octombrie 2010

Despre muzica

Unele melodii pur si simplu raman o viata intreaga in suflet,au o magie a lor aparte ce ne urmareste fara oprire,au o frumusete si o delicatete fara margini si sunt cele ce ne fac viata mai frumoasa.Eu cand imi place o melodie o ascult la nesfarsit,nu ma satur de aceleasi versuri,de linia aceea melodica eterna pentru ca eu cand ascult o melodie o ascult pentru ca imi place,pentru ca ma face sa ma simt bine,pentru ca imi aduce un zambet pe fata si pentru ca pur si simplu melodia aceea are cel mai important lucru si anume originalitate.O melodie este ca o bucata din suflet.Oamenii din ziua de azi nu mai stiu sa comunice..traim in era calculatoarelor,a internetului si am uitat sa mai fim oameni.Cand aud o melodie la radio dimineata sau pur si simplu la televizor nu spun din prima secunda: melodia asta nu imi place.Nu judec melodia dupa o prima impresie,de obicei o ascult de mai multe ori inainte sa-mi fac o parere si nu pot spune ca nu am melodii care nu imi plac,sigur ca exista si asemenea lucruri.Totusi fiecare melodie este compusa de un om,un om care sta in spatele acelor versuri,un om care a scris melodia aceea in primul rand pentru el si apoi pentru ca alti oameni s-o asculte,tocmai de aceea fiecare melodie are frumusetea si farmecul ei .
Poate nu este cel mai reusit articol al meu dar se spune ca cele mai frumoase carti sunt cartile scrise din suflet..asa ca desi nu este cel mai reusit este cel mai frumos pentru ca l-am scris din suflet.

luni, 27 septembrie 2010

Idei fara titlu

Stau de cateva zile in fata calculatorului si pur si simplu simt ca nu pot scrie nimic..Ma uit la ecranul gol si as vrea sa strig:"cum adica nu poti scrie Nimic?" si totusi asta e adevarul,nu am pic de inspiratie momentan,nu am nici o idee stralucita iar tot talentul meu anterior parca s-a evaporat.

Nu pot scrie!Nu pot scrie si asta ma ingrozeste!
Voi ati simtit asa ceva ?Ati simtit ca nu mai puteti scrie?

vineri, 17 septembrie 2010

Papusi in mainile destinului

Noi suntem doar niste papusi in mainile destinului.
Poate ca suntem doar niste papusi,poate ca e adevarat ca gandim cu doar 8-9% din capacitatea creierului nostru,poate suntem doar niste muritor fara aparare si dusi ca frunzele de toamna prin toate colturile Pamantului,poate ne iubim,poate suntem tristi,poate vrem numai fericire,poate vrem sa imbatranim impreuna,poate suntem cu adevarat doar niste papusi in mainile destinului...
M-am tot intrebat in ultima vreme daca exista un destin harazit pentru fiecare din noi ,un destin care ne este dat sa-l implinim indiferent cate greutati intalnim in drumul nostru.M-am tot framantat daca sa cred ca toate lucrurile bune din viata sunt intr-un echilibru perfect cu tristetile care vin inevitabil pe parcurs.Eu zic intotdeauna ca daca stii sa te bucuri si sa traiesti o fericire trebuie neaparat sa faci la fel si cu o tristete.Nu stiu daca pana la urma avem o soarta sau nu..eu as vrea sa cred ca avem..Eu am avut in viata mea un moment cand nu vedeam nici o sansa in fata mea,cand credeam ca totul este impotriva fericirii mele si totusi cand am rostit"daca e sa fie ceva si sa fiu fericita,o sa fie" am crezut din tot sufletul meu in acele cuvinte.Am crezut si am sperat iar intr-un final dupa multe luni a venit si fericirea mea.
Fericirea mea e atat de frumoasa si speciala incat o tin strans in brate cu ambele maini,o tin cu teama si cu bucurie in sufletul meu..o tin aproape de mine si asa va ramane mereu pentru ca a sapat santuri adanci in inima mea...
Iubesc.Destinul pe noi ne-a adus impreuna.
Noi doi suntem cei mai frumosi oameni de pe Pamant..chiar si fericirea ne invidieaza uneori..

joi, 9 septembrie 2010

Adolescenta revistelor

Toamna.Frig.Ploaie.
Treceam zilele trecute pe langa un chiosc de ziare si m-am oprit fara sa vreau atrasa desigur de una din revistele mondene de acolo.Cum ma uitam eu asa frumos la respectiva revista,gandindu-ma intens daca sa o iau de acolo sau sa imi folosesc respectivii bani cu mai mult folos apare langa mine o pustoaica.Se uita putin la niste reviste mai putin recomandate as zice eu pentru varsta ei si cumpara un ziar plin de aceleasi lucruri neadecvate.Inca in fata revistei cu pricina ma tot gandeam ca pe vremea cand eram copil ziarele parca nu publicau atatea tampenii pe prima pagina.Bun.intr-o alta zi eram cu o prietena printr-un supermarket,ne oprim noi frumos la standul de reviste si carti.Eu iau sa ma uit la o carte,ea rasfoia o revista.Intre timp doua pustoaice de maxim 13 ani se proptesc frumos langa noi.Eu si prietena mea radeam si ne aduceam aminte de copilarie uitandu-ne la o carte daia ilustrata cu Frumoasa si Bestia cand fara sa vreau ma uit la cele doua care susuteau de zor.Pana sa ma dezmeticesc eu prietena mea se uita si ea la ele si vede ca aveau o revista pentru adulti la care se tot uitau si susuteau.Eram stupefiata la modul sincer,adica noi doua care avem si noi o varsta ne uitam frumos la carti de copii si ele in loc sa-si traiasca copilaria se uitau la tampenii.Uitatul ca uitatul,dar cand am ajuns la una din casele de marcat pustoaicele erau si ele in fata noastra si evident cumparau respectiva revista.Nimeni ,dar nimeni nu s-a uitat nici macar o clipa ciudat la ele.Tipa de la casa de marcat nici macar n-a clipit cand le-a cerut banii pe revista si uite asa inca o data sunt total socata de aceasta societate total indiferenta .
Ratiunea ar trebui sa conduca inaintea inimii,dar chiar si atunci cand aceasta lipseste se gaseste intotdeauna cineva care sa rationeze pentru noi,uneori in avantajul nostru,alteori pentru a ne rani.( multumesc,stie el cine:*)