Povestea noastră

Caut o poveste aparte, o expresie a sufletului meu oglindită în altă persoană de pe lumea asta, o imagine cufundată în imaginea altcuiva. Poate că fericirea mea depinde de asta sau poate doar caut o libertate aparte din rutina în care am căzut .
 Toate amintirile, trăirile, sentimentele le-am strâns într-un colțișor al sufletului meu și le-am închis cu o cheiță argintie care m-am prefăcut că nu am văzut unde am ascuns-o. Și mi-e dor, de sentimentele de altădată. Și mi-e dor de poezia ce o auzeam în suflet când te vedeam. Și mi-e dor de fluturașii care îi simțeam. 
Toată tristețea asta parcă îmi căzuse pe umeri și nu se mai ridica, parcă nu mai știam cum să fiu eu, cum să cred iar într-un vis, cum să sper la frumusețea iubirii.
Poate e aiurea, poate că e chiar aiurea că sper la o poveste unică. O poveste de genul acela care să îți dea lumea peste cap și să fi atât de fericit încât să nu mai știi ce să mai faci, cum să zâmbești mai repede, cum să arăți oamenilor ce înseamnă să fi cu adevărat un om împlinit. Poate e aiurea...dar nu știu să renunț la ideea de a avea genul acesta de iubire, genul acesta de om lângă mine care să fie totul pentru mine.
Sufletul meu pereche, dacă mă auzi, încă te aștept. O să te aștept oricât timp va fi nevoie, doar grăbește-te