Drumul meu spre mare

Cateva nopti la rand m-a inebunit un simplu vis, m-a obsedat doar o idee: sa plec la mare.

In cel mai frumos vis al meu eram eu si el si viata parea doar o picatura intr-un pahar cu apa...

Nisipul imi mangaia talpile picioarelor facandu-ma sa simt fiecare graunte de eternitate pe care calcam , apa de un albastru pur si magnific era tocmai la o temperatura potrivita cat sa nu-mi faca trupul sa tremure iar el era chiar langa mine tinandu-ma de mana.

Anul acesta marea e inca acolo, dar eu sunt aici...

Anul asta el e la mare, eu sunt inca aici...

In casuta mea de pe plaja, unde vantul bate sa-i spulbere acoperisul, dar ea rezista eroic as vrea sa locuiesc doar pentru saptamana asta...sa-l vad cum se plimba pe plaja si admira marea cu ochii lui mai verzi ca iarba in plina primavara..

O singura zi as vrea sa nu mai fiu eu aici, el acolo, marea departe de mine...

Nici cea mai frumoasa zi nu se compara cu zilele in care eram doi..pe vremea cand lucrurile erau simple iar certurile nu incepusera...

Eu, tu si marea...te rog Doamne doar o zi..