Se spune ca
nu poți evita inevitabilul.Ca doar după ce toate încercările trec le înțelegi
rostul si doar după ce iți reclădești trecutul poți sa visezi la viitor, dar nu
pot sa te scot din inima mea. Am stat in fiecare zi si am citit si recitit tot
ce mi-ai spus vreodată,tot ce mi-ai trimis vreodată si nu vedeam decât furie si
supărare si pe tine plecat..
Acum tot ce
as vrea sa fac e sa te țin in brațe,poate pare o prostie dar m-am obișnuit atât
de tare cu tine incat acum,fiecare zi ce trece este doar una in plus in care
sufletul meu e despărțit de corp si plutesc intr-o stare de amorțire totala. Nu
pot sa te uit,am încercat si chiar nu pot. Nu pot pentru ca eu chiar te iubesc
in ciuda greșelilor făcute de-a lungul drumului.
Știi mi-ai
spus mereu sa nu mai iau totul atât de personal,sa cred in mine,sa cred in
tine,in noi…vroiam doar liniște si putina fericire cat sa ne tina împreuna. Vroiam
chestiile alea pe care le tot vad in
toate filmele..surprizele acelea neașteptate si declarațiile de dragoste
spontane…vroiam totul de la tine pentru ca simțeam ca se poate …
Sentimentul
pe care l-am avut pentru tine inca de la început nu ai cum sa nu-l fi simțit si
tu la un moment dat,sentimentul ala ca ne potrivim,ca avem ce impartii,ca ne e
bine împreuna,ca lucrurile sunt așa cum ar trebuie sa fie si ca nu ne-am întâlnit
intamplator…
Nu caut scuze….
Cel mai greu
lucru de indurat si de trăit cu nu este niciodată furia sau ideea ca ai inima frânta…cel mai greu
lucru din viața unui om este sa se simtă nedorit....
Cu tine mi-am
trăit povestea de dragoste după care am tânjit atât de mult si am plâns si am
oftat si m-am uitat plina de invidie la alții cum o aveau si eu stăteam pe
margine si nu puteam face altceva decât sa privesc neajutorata si pentru asta
iți mulțumesc,iți mulțumesc ca m-ai salvat când a fost nevoie,ca ai fost mereu
acolo langa mine,ca puteam sa vorbim despre orice..
Știu ca de
multe ori am părut ca nu ascult ce spuneai,ca nu sunt atenta ..dar îmi aduc
aminte tot ce mi-ai spus vreodată..îmi aduc aminte si clipu ala cu mașini de pe
youtube pentru care ne-am certat si toate mașinile care ti-au plăcut ,Dacia aia
care o vroiai atât de tare,melodiile care iți plac,filmele care le-am văzut
împreuna,toate zilele alea când am ras si ne-am jucat in parc,când am mers pe
Trivale ținându-ne de mana…îmi amintesc chiar si prima noastră
converstie..primul sărut…banca aia..toate mesajele care ni le-am dat..
Nu
spun ca eu sunt perfecta,nici pe departe. Nu are rost sa te plictisesc cu
scrisoarea asta interminabila ..dar vroiam doar sa știi…ca n-am tupeu sa te sun
pentru ca știu ca nu vei răspunde ,tocmai de aceea ti-am si scris..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu